Uncategorized

10 semne ale abuzului asupra copilului: cum ne dăm seama dacă se întâmplă ceva rău la grădiniță

Un nou scandal a izbucnit la o grădiniță din capitală. Un alt monstru uman denumit generic educatoare a fost descoperit în timp ce abuza niște copii de grupa mică! Adică, niște bucățele de om care de abia gânguresc și descoperă lumea. Și o descoperă privindu-i chipul ei cel mai oribil: un adult pus acolo să aibă grijă de ei care se poartă cu niște copii de 3 ani cum nu te porți nici măcar cu un animal abandonat.

Și pentru că vârsta la care acești bieți copii sunt abuzați e una critică, la care copilul de abia vorbește și nu realizează că ceea ce i se întâmplă este atât de rău și de greșit încât trebuie să spună părinților, e greu să recunoști, ca părinte, abuzul.

Unii chiar confundă refuzul copilului de a merge la grădi cu un răsfăț, o încăpățânare care, de cele mai multe ori, se dovedesc întemeiate. Totuși, cum putem ști când avem de-a face cu o problemă reală sau cu un alint firesc al copilului care se vede aruncat într-un mediu străin și, după cum se vede, uneori ostil?

Tot ce trebuie să faceți este să fiți foarte atenți. Extrem de atenți la cele mai mici semne și schimbări.

Există câteva semne pe care psihologii recomandă să le urmărim în comportamentul copilului nostru. Dacă le observăm, nu trebuie să ezităm nicio secundă să luăm măsuri, chiar dacă, să zicem, ne-am putea înșela.

 

  1. Schimbarea comportamentului

Copilul devine retras, apatic, temător. Are reacții disproporționate, acum plânge, acum se retrage în lumea lui, dacă aude vreun adult care ridică vocea începe să țipe și să-și astupe urechile.

 

  1. Are un somn agitat, din care se trezește deseori plângând sau țipând. Tot ceea ce nu poate exprima ziua refulează noaptea. Sau dimpotrivă, adoarme foarte greu. Dacă vorbim de un copil ceva mai mare, care a renunțat de mult la pampers, se poate întâmpla chiar să facă deseori pipi pe el noaptea, poate chiar în fiecare noapte.
  2. Copilul se sperie foarte tare, aproape face un atac de panică atunci când greșește ceva, fie că scapă un pahar pe jos sau își pătează hăinuțele cu mâncare. Ca și cum ar aștepta să pice asupra lui un reproș sau, mai rău, o lovitură, în condițiile în care știți sigur că în cadrul familiei nimeni nu face asta.
  3. Începe să aibă fobii sau ticuri. Vorbim de temeri care au apărut peste noapte, față de lucruri care nu-l speriau înainte.
  4. Plânge necontrolat în fiecare dimineață când este dus la grădiniță. Sigur că toți copiii fac asta dar dacă plânsul nu încetează după o lună sau mai mult, deja e semn clar că ceva nu este în regulă.
  5. Verificați copilul în fiecare zi să nu aibă pe corp semne, zgârieturi, vânătăi. Rareori limbajul agresiv nu vine însoțit și de violența fizică.
  6. Dacă aveați un copil liniștit și după contactul cu grădinița devine agresiv, dacă aveați un copil vorbăreț și volubil și după devine taciturn și pasiv, dacă aveați un copil vesel și constatați că a devenit apatic sau chiar trist, este cazul să vă alarmați. Desigur, și în cazul acesta nu vorbim de primele zile la grădiniță ci de perioada de după acomodare.
  7. Lipsa poftei de mâncare, mai ales dacă înainte mânca bine, dureri fizice fără o cauză identificabilă.
  8. Prezența comportamentelor la extreme: fie nu mai dorește să comunice deloc cu părinții, fie se agață de ei, de mamă, în special, sufocându-i cu nevoia de atenție și afecțiune.
  9. NU în ultimul rând: nu vă negați niciodată instinctele de părinte. Dvs. vă cunoașteți cel mai bine copilul și dacă aveți, fie și pentru o clipă, senzația că ceva este în neregulă, nu ezitați să faceți cercetări. Nu pierdeți nicio zi în care să nu încercați aflarea adevărului, pentru că orice zi în plus înseamnă o nouă agresiune față de copilul dvs.

sursa foto:https://wiki-land.wikispaces.com/

Facebook Comments

Previous Post Next Post

S-ar putea să-ți placă și

Nu sunt comentarii

Comenteaza